Primesc des mesaje de la pasionați cu idei pentru un ceas custom, iar una dintre primele întrebări pe care le pun este legată de dimensiune. Dacă acum câțiva ani moda dicta carcase uriașe, de 45 sau chiar 47mm, în ultima vreme observ o schimbare clară de direcție. Aproape toată lumea cu care discut îmi cere un diametru în zona de 39-40mm.
Ca om care își petrece ziua asamblând ceasuri, înțeleg perfect de ce se întâmplă asta.
Secretul confortului nu stă neapărat în diametrul carcasei, ci în distanța lug-to-lug (măsurătoarea de la capătul anselor superioare până la cele inferioare). O carcasă clasică de 40mm are de obicei un lug-to-lug în jur de 47-48mm. Din punct de vedere ergonomic, este punctul ideal. Ceasul se așează exact pe partea plată a încheieturii, fără ca ansele să iasă în afară. Astfel, greutatea se distribuie corect pe o curea din FKM fluoroelastomer sau pe o brățară din oțel 316L, iar ceasul nu „joacă” pe mână.
Când lucrez cu un calibru automatic din seria Seiko NH (NH35, NH36, NH38) sau cu un mecha-quartz VK63, dimensiunea de 40mm îmi oferă exact spațiul tehnic necesar. Îmi permite să păstrez proporțiile corecte între cadran și bezelul din ceramică, menținând un profil subțire care alunecă ușor sub manșeta unei cămăși.
Asta nu înseamnă, însă, că am renunțat la diametrele mai mari. Din contră.
Încă folosesc des carcase pentru proiectele cu un pronunțat caracter utilitar (divere robuste), unde ai nevoie de o prezență solidă. Aici intervine însă un detaliu tehnic pe care mulți îl trec cu vederea: aceste carcase sunt de fapt de 42.5mm (deși majoritatea le descriu ca fiind de 43mm), iar marele lor avantaj este poziționarea remontoarului (crown-ului) la ora 4.
De ce contează asta enorm? Pentru că mutând coronița la ora 4, acea carcasă de 42.5mm devine brusc extrem de purtabilă. Nu se mai înfige în dosul palmei când îndoi încheietura, oferind o libertate de mișcare excelentă, chiar și sub apă sau pe motocicletă. Ai un cadran larg, foarte lizibil, protejat de cristal safir, dar un confort care te face să uiți dimensiunea reală a ceasului.
Indiferent de drumul pe care o iei – un 40mm clasic sau un diver de 42.5mm cu crown la ora 4 – procesul meu rămâne același. Nu fac compromisuri la execuție:
-
Curăț cu atenție extremă fiecare componentă internă folosind un sistem de suflare pneumatică și vacuum, să mă asigur că nu rămâne nicio particulă de praf la interior.
-
Inspectez la microscop alinierea indicatoarelor.
-
Pun fiecare mecanism pe timegrapher și fac reglajul fin manual în mai multe poziții pentru devieri minime.
Precizia nu ține cont de cât de mare e carcasa, ci de timpul pe care ești dispus să îl acorzi la calibrare.